Question: Chì hè a topografia corneali?
Duranti l'esame di lente di contattu annuali, u mio mèdicu ricevia un prezzu extra per a topografia corneali. Chì ci hè a topografia corneali?
Ricerca: A topografia corneali hè un prucedimentu utilizatu per monitorizà è misurà cambiamenti chì ponu esse attu à a forma è l'integrità di a cornea di u to ochju. Un topòmmulu corneali pruteghja una seria di cinghjali illuminati, chjamati un discu placidu, nantu à a superficia di a córnea, chì sò rifletti riflessu à l'instrumentu.
Dopu d'annunzià i riti riflessi di a luce, l'informazioni genera un cartulinu topograficu di a córnea. L'imagine pruduciutu da u topògrafu pò esse utili à u vostru oghjettu di l'ochju chì analizà a salute di i vostri ochji.
Chì hè a córneea?
U teatru trasparente, in forma di cupola, chì copre u vinu è u pupu. A corse hè 2/3 di u sustegnu refrattu à l'ochju. A córnea hè un pezzu notable di u tissue made di cèl·loli specializzati. Ùn ci hè micca vapore in a córnea per furnisce u nutrimentu. A cornea riceve a maiò parte di u so nutrimentu direttamente da i lacrimi nantu à a superficia è di l'umicìdiu acquesi (un fluidu chì omplimenti a cima di l'ochju) da l'internu di l'ochju. Perchè a córnea hè cum'è una lente, devi esse cumplettu tutale è i vini bianchi interferiscenu cù u prucessu centru.
Chì vede a topografia corneali?
A topografia di Corneale dà una ricchizza di informazioni nantu à l'ochju in e diverse zoni:
- Keratometria - Prima chì i inventorii di i topògrafi di corneali computerizati, un keratòmetro hè stata utilizatu per misurà un spaziu petite in a córnea centrale. Hè datu à u duttore dui mettezioni nantu à a crostazione di a córnea. Un keratòmicu hè tecnulugia più vechja, ma avete trovu almenu unu in tutti l'affari medichi à ognunu. In ogni casu, a topografia corneali hà rivoluzioni l'analisi di forma di corneali. Invece di circustari i dui punti, un topòttru in corneali pò misurà parechji è ancu mila di punti di dati per custruisce un map di culore più chjaru di a cimbaluata di l'ochju in ogni locu chì u medico interessa. Un cartellu di culore hè generatu chì mostra esveditu i zoni in lettu è i lozzi flat in blu. Questa hè micca solu l'impurtante in a forma generale ma daveru à u duttore più preziosu quantu astigmatismu avete.
- Maple Altitude - Incrive i topògrafi di Corneal pò ancu mostra mape di elevazione. U maple di elevazione aiuta u metruvete vistu spazii spiciali in a córnea chì sò largamente sfarenti di u normale. Qualchì software palesa una dimenzja 3-dimensionale chì u duttore pò spiegà per un'interpretazione megliu di ciò chì pò esse adupratu cù a córnea.
- A lente di cunnessione di lente - U vostru oghjettu di i vostri ochji volenu i vostri lenti di cunigressu per fassi cù i vostri ochji, è per sapè chì a forma esatta di a córne hè impurtante. Lenti di contactu chì troppu strettu pò estreighja u flussu di lacrimenu normale , chì creanu un ambiente insalatu per a funzione cellulare normale. Per d 'altra banda, l'azzione di una lenti chì hè troppu chjara pò permette l'esercitu di a lente nantu à l'ochju, causando maldue è possibbilmente danni à e cilindru epitelali. Lenti di contactu hè precisa un grande rispunsevule, da voi è da u vostru duttore . Tandu deve esse diligenti in seguitu a rutina di limpezza propria è scaricà. U vostru duttore deve circustanza di monitorà cambiate chjaru in i vostri ochji per evitari pussibulamenti cumpurtamentu seriu cù cumpagnie.
- Avaliazione di u Secu - E vostre frasi sò assai cumplessi. Unu di l'impieghi di a strapata hè di pruduce una superficie liscia da quale a lumera refrarassi in l'ochju. Senza e lacrimi, ci sò assai spazii microscòpichi in a superficia di a córnea. Questu crea una superficie aspetta. E li lacrimi cumpagnie tutti i lassalli per fà una superficie ottica ottica. Sì avè l'ochji sughjetti, a superficia ùn hè micca licurosa è a vostra visione sera disturbu. Hè simili à scarrafiate e vostre lenti in i vostri copri. Un topòglieru di corneali serà capaz di indicà quantu a superficia hè questu è chì un ochju sì chì puderà afflicà a vostra visione.
Source:
Elliott, David B. Proċedura Clinica in Primary Care, Pp 115-116. Elsevier Limited, 2003.