A malatia di Chagas hè una causa maiò di malatie cronica in l'America Latina, causata da una infizzione cù Trypanosoma cruzi (T. cruzi), un parasite protozoicu . A ghjente sichjude una maladie di Chagas quandu u so corrente sangu corroviu hè esposta à l'organiziu
Comu l'Infezione Spreads
A maiò tipica, questu hè questu quand'elli sò muzzicatu da un insettu triatominu, chì sò cunnisciutu in l'America Latina cum'è un "bug di bassa". Questi insects alimentate nantu à u sangue di i vertebrati è vive in spazii chì un pruduce di sangue hè abundante, cum'è in i pòpuli i casi.
Quandu suceranu u sangue di un animali chì hè infectatu cù T. cruzi, sò capaci di passà l'infezzione à l'animali appressu chì l'alimenti.
Certi spezii di u bug in bocca sò dinò adattati à vivere cù l'omu è si pensa chì a maiò parte di e casu di a malatia di Chagas estendanu da l'humanu à l'umanu di sti insetti. E so bugatti sò invenzione in modu di attivu durante u ghjornu chì hè cale, ma si sò alimentati à a notte duranti i temperature freschi. A maiò parte di a persona infecta cù T. cruzi acquistate l'infezzione durante u sonnu.
Risc Factor
A cicenia aguda Chagas Disease
U risicu per a sviluppà a malatia aguda-fasa hè riferita, prima, per esse una persona chì vive o visita un territoriu induve u parasite di T. cruzi è i bug di i bugi sò endemichi. Essenzialmente, questu spaziu estende da l'Italia meridionale à u nord di l'Argentina.
I casi cù i mure di adobe o quelle di spegne lampadi parvenu furnisce un ambiente cusì attrattivu per i bug di bugie.
A ghjente chì stà vicinu à l'abitazioni di l'endemichi sò particularmente propensu à sviluppà a malatia di Chagas.
Tuttavia, e misure di cuntrullà a pupulazione di i bugi in bocca sò assai successi in e cità in America Latina, è a maladie di Chagas hè assai menu pocu cumuni in cità chì hè in i zoni rurale.
Chronic Phase Chagas Disease
In una persona chì hè stata infosa cù T. cruzi, parechji fattori pò aumentà u risicu di sviluppà chaghi chagique chagas o gastrointestinali. Queste include:
- Failure à cercà aiutica medica durante a fase aguda. Se a malatia di Chagas hè ricunnisciuta prima, u trattamentu cù droghe antitrupanosomali pò eradicate l'infezzione. Sfortunatamente, in l'area rurale induve a maladie di Chagas hè a più frequenza, a maiò parte di a ghjente cun a maladie di Chagas hè mai diagnosticata durante a fase aguda.
- Factors geneticu . Avà pare à chì in persona infruie chronically with T. cruzi, fatturà geneticu sò assai influenziu nant'à se a malatìa prugressa di causà corazon o gastrointestinal disease.
- Integrità di u sistema immune. E persone cun chômage Chagas ch'ùn sò più prubabili di sviluppà malatie o prublemi gastrointestinali se i so sistemi immune sò cumprumati, per esempiu, per altri cundizione mediche cum'è u cancer, o da quimioterapia .
- Factors Inconnu. Questi fatturi di risicu cunnisciutu ùn anu micca pareraghju risponde à tutti i dati. L'urganisazione sò attivamente attivu per identificà per quessa chì u sistema immune falla in u primu locu per riddà micca di l'infezione T. cruzi, è perchè parechji pirsoni prugressinu à a malatia cròccia severa, mentri l'altri micca mai.
> Sources:
> Cunha-Neto E, Chevillard C. Chagas Mutazione di Malatica: Immunulugia è Genetica. Mediatori Inflamm 2014; 2014: 683230.
> Marin-Neto JA, Cunha-Neto E, Maciel BC, et al .. Patogenesi Da Chronic Chagas Heart Disease. Circulazione 2007; 115: 1109.
> Rassi A JR, Rassi A, Marin-Neto JA. Chagas Disease. Lancet 2010; 375: 1388.