Un node limfaticu hè ancu chjamatu glàndula limfatica
Un node limfaticu , ancu cunnisciutu com'è una glandula limfatica, hè unu di 300 òspiti petali, in forma di fasciusi agrupati in maiuri in u collu, l'aixpu è l'inguernu. Sò chjamati cun un tipu di ciumi bianca (limfochichi) è aghjanu comu filtri per atrappiate a bacteria, virus è altri sustegnu straneri, cum'è e cèl·luli di u cancer. I noduli di u linfettu sò parte di u sistema limfaticu, chì alsoe includenu l'amichi, timbu, spleen e bone marrow.
Infernuli linfòmichi inchati (chiamatu linfadenopatia) indican un altu livellu di attività, cum'è l'ughjettu in quandu u corpu di lotta di i cancers, cum'è u melanoma . Infermuli linfòmichi inchati pò ancu esse u risultatu d'una infeccion, una muccuna di insettenu o una reazione di droga.
Chì hè Melanoma?
U melanoma, u tipu seriu di u cancellu di a pelle , sviluppa in i celuli (melanòciti) chì produci u melanin - u pigmentu chì dà a to coghju u so culore. U melanoma pò esse formate in i vostri ochji è raramenti in i organi internu, cum'è i vostri intestines.
A causa precisa di tutti i melanomi ùn hè micca chjaru, ma l'esposizione à a radiavi ultraviole (UV) da a luz di soli o lampeddi di latticete è lettu crescenu u risicu di sviluppà u melanoma. Limitate a vostra esposizione à a radiazione UV permette à reduie u risicu di u melanoma.
U risicu di u melanoma pare à crescente in i ghjente sottu à 40 anni, in particulare donne. Sapendu i signali d'avicultural di u cancellu di a pelle pò aiutà à assicurà chì i cambiamenti cancerusicati sò detecati è trattati prima chì u cancer s'hè difunnutu.
Melanoma pò trattatu bè s'ellu hè detecatu prima.
Risk Factors for Melanoma
Cume fattori chì ponu aumentà u risicu di melanoma include:
- Fair skin. Dopu avè menu pigmentu in a vostra pelle vol diri chì hè menu prutetta da a radiazione UV dannusa. Se tenete capelli rosse o rossi, l'ochji bianchi è peccati è sunburni faciuli, sò più prubabile di sviluppà u melanoma di qualcosa chì ci hè un cattivu scuru. Ma u melanoma pò esse sviluppatu in i persone cun complexioni più oscure, cumpresa i islepi i neri.
- Una storia di crematoria. Un o più rimori sunquiglii severi, ammonciosa, ponu aumentà u risicu di u melanoma.
- Excevvi ultraviolet (UV) esposizione luminosa. L'esposizione à a radiazioni UV, chì venenu da u sole è di l'arnesi di lattice e letti, ponu aumentà u risicu di u cancellu di a pelle, cumprese u melanoma.
- Vivendu vicinu à l'equatore o à una elevazione più elevata. E persone chì vivenu più vicinu à l'equatoriu di a Terra, induve i raghji di u sole sò più diretti, assicurendu un quantità più altu di a radiazioni UV da quelli chì sò in una latitudi più altu. Inoltre, si vi vanu in una elevazione alta, vi esse espunutu à più radiavi UV.
- Hè tanti molti o moles anormali. Avè più di 50 moles ordinali nantu à u vostru corpu indicanu un risichu risultatu di melanoma. Inoltre, avè un inusual type of mole, aumenta u risicu di u melanoma. Cunnisciutu medically as nevi dysplastic, sti tendenu à esse più grossi di moles normali è ani rigi irregulari è una mischju di culori.
- Una storia di famiglia di melanoma. Sì un parente vicinu - cum'è un parent, zitellu o anzianu - hà avutu melanoma, avete una maiò possibbiltà di sviluppà un melanoma.
- U sistema immune devastatu. Persone cun sistemi immune devastat, cum'è quelli chì sò sottumessi trasplante di l'urganu, anu più risicu di u cancellu di a pelle.
Source:
Mayo Clinic. Melanoma. http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/melanoma/basics/definition/con-20026009